Singurătatea îmi roade sufletul
ca o pereche veche de-ncălţări
primite de pomană.
Prin bătături de palpitaţii
mă mai gândesc la tine.
Aş vrea câteodată să te urăsc
sau şi mai bine...să te uit...
Trimiteți un comentariu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu