Suntem doar
nişte păcătoşi fără
păcate.
Buzunarele
ni-s goale, că altfel
am mai păcătui.
Bântuim
pe străzi,
cu privirea-n jos,
spre pantofii rupţi
şi avem toţi aceeaşi
mină
de boi care trag la
jug.
Am rămas goi
şi pustii.
Zi de zi
ne trecem viaţa
prin ură şi înjosiri.
Glie, neam şi
frontiere
au ajuns doar trei
cuvinte
folosite prin
bătrâni.
Ne amintim doar rar
de ele.
Acum toţi visăm,
care mai de care,
spre State să o
uşchim.
Europa nu ne-ajunge.
Am umplut-o
cu ţigani, borfaşi şi
târfe
care aspiră să
devină,
peste noapte,
mari vedete
şi mari doamne.
Când
plecăm peste hotare
ne ferim
să recunoaştem
că noi suntem ce-a
rămas
din neamul lui
Ştefan cel Mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu